Azi l-am urmarit pe Dan Puric la "teve".Tristuta zi,totusi ma simt cu un gram mai desteapta,deci tragem concluzia ca e de bine.Va povestesc o viziune foarte interesanta a taranului asupra femeii.Iata povestea:
Dumnezeu,cam batran si obosit dupa o zi grea de munca la camp,ajunge acasa si vrea sa se odihneasca.Isi aminteste insa ca mai are ceva de rezolvat,deci cheama un ingeras la el;ii spune sa il caute pe Adam care e adormit pe undeva si sa aduca o coasta de-a lui.Pleaca ingerasul,ia coasta,iar pe drum inapoi se intalneste cu un dracusor care dadea frumos din codita.Cel din urma mentionat ii cere ingerasului coasta pentru o analiza mai atenta.Apoi fuge cu ea.Ajunge la intrarea in iad si,negasind poarta, se strecoara pe o crapatura.Ingerasul reuseste sa-l apuce de codita si trage...si trage...si coada se rupe.Se prezinta cu ea la Dumnezeu.El nu si-a mai pus ochelarii,fiind obosit si crezand ca e coasta lui Adam,creeaza femeia.Asa s-a trezit Adam cu coada dracului langa el.Mi-a placut asta.
De asemenea,mi s-a parut interesanta "evolutia" injuriilor simple din punct de vedere semantic si sintactic.Si exemplul: 1:Mai intai a fost "Sa moara capra vecinului".Simplu si foarte folosit.Ne mai suparam putin si ajungem la sintagma 2:"Sa moara vecinul!(capra sa traiasca; ce vina are,draguta de ea,ca vecinul e tampit?)...si in cele din urma,intr-un grad mare de nervozitate apare 3:"Sa moara vecinul cu tot cu capra".
Cam asa se intensifica emotiile/trairile unei persoane enervate constant de vecin.
Si la final,the quote of the day:
"Numai aplecarile noastre spre trecut ne dau forta de azi"
(N.Iorga)
Un comentariu:
cat de complicat imi pare acum totul, nu credeam ca dracu-i atat de negru ... oricum faina povestioara
---
iti urez multe martisoare, flori, pupici si d`ale primaverii
Trimiteți un comentariu